miercuri, 3 iunie 2009

Atac la educaţie

E sfârşit de an şcolar şi abia acum am găsit ceva timp să mai expun nişte gânduri şi idei aici, pe blog. Îmi cer scuze celor care intră zilnic şi aşteaptă noi postări şi promit să scriu din ce în ce mai des. E pe bază de campanie electorală pentru europarlamentare în perioada asta că doar duminică suntem îndemnaţi să mergem la vot cu căţel, cu purcel, însă fără gripa porcină la bord. Despre politică poate altădată. Acum vreau să-mi abat atenţia asupra unui subiect care a fost "trendy" o bună bucată de vreme: educaţia şi învăţământul. Din start spun că sunt agasat, enervat şi cu totul în dezacord cu ce se întâmplă cu amărâtul ăsta de învăţământ în România. Şi acum vin şi cu argumentele. De vreo 11 ani, car un ghiozdan de nu mai ştiu câte kile în spate 5 zile din 7. De tot atâţia ani, profesorii fac greve şi ies în stradă pentru că lefurile lor sunt prea mici. De acord. Bani puţini pentru munca prestată. Nimic nou sub soare în România. Acum câteva săptămâni, liderii de sindicat foarte competenţi şi aroganţi anunţau o nouă grevă generală, japoneză, pakistaneză sau cum mai vor ei. Acelaşi motiv: ban subţire pe ţeavă. Bun. Noi, elevii, ne rugam la Cel de Sus ca demnitatea să urle în profesori şi să iasă în stradă cu pancarte, să înjure Guvernul, să-l scuipe pe Boc în frunte, să arunce cu roşii între ochii băsescieni bifocalizaţi. N-a fost deloc aşa. A fost iar mult tămbălău pentru nimic. Sindicatele vroiau salarii mai mari pentru profesori. Guvernul a zis că e recesiune şi că intenţiona să mai taie din salarii căci şi aşa erau prea mari. Sindicaliştii, foarte demni, au zis că ei nu se lasă. Ba s-au lăsat. Cu ce s-au ales după trimestrialul circ? Cu nimic, în sensul că Guvernul le-a promis aceleaşi salarii care urmau a fi reduse. Păi, domnilor profesori, domnilor sindicalişti, cum facem cu onoarea şi demnitatea? Chiar aşa să vă lăsaţi mereu călcaţi în picoare? Mă întreb oare când o să vă plictisiţi şi când o să aplicaţi în propriile vieţi principiile pe care le predaţi ca lecţii de viaţă în şcoli... Fără a generaliza, căci există şi profesori ce pot fi oricând adevărate modele de conduită şi atitudine, lăsaţi-mă să mă îndoiesc de demnitatea multori oameni ce activează în învăţământ şi lăsaţi-mă să am pe chip un zâmbet amar, uşor ironic, atunci când aud placa: "noi facem totul pentru binele elevilor". Hai, nu, pe bune? Acum, punctul 2 pe ordinea de zi. Iar s-a schimbat minstrul la Educaţie. Fosta ministreasă e actuala ministreasă, recte pesedista Ecaterina Andronescu. Da, tipa aia cu ochelari, profa-model cu bentiţă, bla bla bla. E poate cel mai activ minstru din punct de vedere al acoperirii media. Apare în toate canalele (TV) cu precizie de ceas elveţian. Dar asta e altă mâncare de peşte. Acum nişte săptămâni, iar s-au dat porcăriile alea de teze unice. De ce "porcării"? Pentru că mi se par nişte examene făcute ca să se copieze prin care valoarea intrinsecă a elevului e la gară, adică nu se mai ia în calcul. Bon. S-au creat şi nişte subiecte de către intelectualii ce activează în minister. Din 4 materii (mate, română, geogra, istorie), la 2 subiectele au conţinut grave greşeli. Adică, profesorii cu măcar un doctorat la bord l-au confundat pe Niţă Ghiţescu cu Ghiţă Niţescu (Caragiale v-a tras-o, fraierilor!) la română, iar la istorie au confundat armata I cu armata II. Atunci la ce să ne mai aşteptăm de la elevii de generală? La nimic sau aproape nimic. Dar cu siguranţă un director de liceu va aştepta performanţă de la nişte elevi de generală care, săracii, sunt loviţi la operaţie din start şi n-au altă opţiune decât să devină nişte liceeni confuzi. Punctul 3. Aud tot mai des vorbindu-se despre "descentralizarea în învăţământ". Aproape că sunt considerat paricopitată dacă nu discut cu vreo bătrânică pe stradă despre acest subiect de 2 bani. Androneasca ne abureşte zilnic cu descentralizarea ei. Odată am auzit-o într-un interviu la radio. Moderatorul a întrebat-o de minim 3 ori ce-i cu descentralizarea şi madame a bătut câmpii cu graţie, răspunzând de fiecare dată ca un politician ce se află. Măcar e consecventă... Hai sictir! Facem slalom printre termeni şi habar n-avem de ce se întâmplă în şcolile noastre, de regresul şi groapa de gunoi spre care se îndreaptă un învăţământ ce are la bază concepte greşite, învechite şi pe alocuri comuniste. Îmi pare rău că am ajuns la astfel de concluzii, dar suntem vai educaţia noastră! Soluţia? Hai, vă rog, să mai facem o grevă din aia talibaneză că oricum suntem prea tari la nivel de educaţie, învăţământ şi cercetare...
P.S: Imaginea de mai sus e sugestivă pentru ce se întâmplă acum în România la nivel de învăţare şi învăţământ.
UPGRADE: Ăştia de fac mişto de învăţământ nu-şi bat joc de mine, de tine, de el, ci îşi bat joc de viitorul unei ţări, ceea ce e mult mai grav! ! ! 

2 comentarii:

Anca spunea...

Mă întreb la câte materii o să dăm bacu', începând cu generaţia noastră... Despre asta ce părere ai? Bine sau rău cu doar 3 materii?

Bogdan2 spunea...

oricum in Romania se face scoala degeaba... mai bine s-ar face o splitare a prifilelor mult mai devreme. Ce ii trebuie lu verisoara-mea in clasa a X-a sa mai faca ore de desen? in loc de 15 ore pe saptamana inutile, mai bine inca 3 de matematica si restul liber.