Când însuşi glasul gândurilor tace, aţintesc privirea lumii în Sufletul Omului. Astăzi vreau să descătuşez Universul! Adevărata esenţă a libertăţii stă în libertatea lăuntrică, aceea pe care doar noi înşine o putem face posibilă. Brice Parain spunea: "Mai întâi fii liber, apoi cere libertatea!" Ea este o stare pe care divinitatea ne-a aşezat-o pe pânza tăcută a sufletului, nouă rămânându-ne doar să o trăim. Este singura valoare care a ales să stea în noi fără să îmbrăţişeze şi alte valori. De ce? Tocmai pentru a ne face să simţim că ea este o opţiune a inimii. Petre Ţuţea asemăna libertatea cu o frânghie agăţată de undeva de sus. Te poţi urca pe ea la cer, participând la actul mântuirii tale creştine, sau poţi să cobori în întuneric.
Libertatea înseamnă, cred, statornicia cugetului în disiparea inimii. Este puterea de “a da voie” firii; este pur şi simplu riscul de a fi Om!
Simplul fapt că îmi permit să spun “cred”, că îmi permit să vă mărturisesc libertatea mea, mă face aidoma unui zbor fără margini, zbor care dă fiorul vieţii! Nu o copiază pentru că libertatea mea nu rivalizează cu realitatea, ci cu Dumnezeu.
Adolescenţa stă sub semnul visurilor şi al ambiţiilor, iar pentru mine, adolescenţa înseamnă prezent: fiecare clipă trăită cu patimă şi înflăcărare! Nu aş îndrăzni să ating nici cu gândul un univers fără libera simţire, poate că nici măcar visul nu poate visa până-ntr-acolo...
Simt că societatea ne-a scăldat într-o lumină zgrumţuroasă care mimează descătuşarea şi ne îngrădeşte, ne fură libertatea. Ne maturizăm prea repede, iubim prea puţin, îmbătrânim înainte de vreme şi nu învăţăm nimic despre Omul Frumos! Iluzia libertăţii ne micşorează idealurile, ne goleşte de esenţă şi ne limitează, în timp ce noi, oamenii, suntem plini de lumină, însă ne e teamă să strălucim! Deseori ne întrebăm: cine sunt eu să îndrăznesc să am libertate deplină, să fiu minunat şi fabulos? Dar cine eşti tu să nu fi aşa?...’’Tu eşti un copil al Lui Dumnezeu, iar să-ţi ascunzi lumina nu foloseşte deloc lumii.”
Rembrandt nu a călătorit niciodată, dar pe acest Ulise sedentar pictura l-a dus unde nu-l putea duce nicio corabie! Dacă omul modern şi-ar lăsa sufletul călăuzit de libertate, ar ajunge să se simtă întotdeauna împlinit cu alegerile sale. Totodată, Universul şi-ar alege, pentru omenire, fără nicio ezitare, Eternitatea! Spun asta pentru că libertatea este valoarea care ne menţine spiritul treaz, este valoarea care nu îmbătrâneşte niciodată!
Pentru mine, să fii liber nu înseamnă să nu ai un stăpân, înseamnă să fii propriul tău stăpân! Zi de zi ne supunem regulilor, ne supunem timpului, respectăm lumina răsăritului, întunericul asfinţitului, cuvintele mamei şi ne lăsăm crescuţi de poeţi al căror chip nu-l vom cunoaşte poate niciodată. Toate astea nu îngrădesc cu nimic libertatea noastră, ea vine de aici, din inimă! De câte ori libertatea se întâmplă într-o conştiinţă, din interior ea se simte ca o alegere, iar din exterior ca iubire!
Un Univers descătuşat este acela care nu taie aripi, nu curmă aspiraţii, un Univers care permite orice, şi nu oricui, ci fiecăruia!... Aminteşte-ţi că pentru a fi liber trebuie să dai voie libertăţii să te stăpânească!
(
ANDRA SOCEANU)
Această întrebare valorează 3 puncte!
