duminică, 22 iunie 2008

EMO - generaţia depresivă


Vă întrebaţi de ce scriu despre acest subiect? E simplu: pentru că în ultima vreme mă scandalizează, mă intrigă tot mai tare. E un fenomen din ce în ce mai mediatizat de mass-media. La TV sunt emisiuni peste emisiuni în care sunt invitaţi tineri din ăştia foarte trişti, dar care pretind a fi foarte profunzi. Partea aiurea e că, dacă îi vezi, nu prea poţi să deosebeşti "triştii" de "triste". E destul de greu sa-ţi dai seama care dintre ei sunt fete şi care băieţi din simplul motiv că se tund la fel (dacă chestia aia de pe capul lor se poate numi tunsoare), se machiază la fel, tonul vocii e cam acelaşi (piţigăiat şi foarte deprimant). Dar să zicem că asta nu e extrem de important. Ceea ce pe mine m-a uimit de-a dreptul a fost faptul că un EMO kid de vreo 12-13 ani s-a sinucis din raţiuni legate de acest fenomen. I se părea viaţa prea urâtă sau îl părăsise iubita. Cum e posibil ca la 12-13 ani să iei decizia de a-ţi lua viaţa? Consider că nu există motiv pe lumea asta care să te facă să te sinucizi. Cu atât mai puţin la o vârstă aşa de fragedă. Ce conştiinţă, ce putere de decizie poate avea un copil la vârsta de 12 ani pentru a decide să se sinucidă? Un motiv întemeiat cu siguranţă nu există. A făcut asta probabil pentru că aşa spuneau versurile vreunei formaţii ce promovează "muzica" (de fapt, e doar mult zgomot) aia odioasă care le sugerează tinerilor că viaţa e foarte urâtă şi că ar fi mai bine să încheie conturile cu ea. E clar că la 12 ani nu ai discernământul să alegi ce e bine pentru tine, să-ţi defineşti orientările sau personalitatea şi efectul negativ de turmă îşi spune cuvântul. Chiar e dureros că trăim vremuri în care copii de 12 ani se sinucid pentru că sunt EMO. La vârsta aia viaţa e extrem de frumoasă: n-ai griji, poţi să te joci în voie, nu ştii că banii fac de multe ori diferenţa... Cazul ăsta mă face să fiu împotriva acestul curent EMO care promovează plânsul în orice împrejurare şi necondiţionat. Până la urmă, tinerii ăştia nu se bucură de viaţa pe care o au. Dar bănuiesc că e destul de aiurea şi pentru ei să-şi autoimpună să plângă şi să fie trişti tot timpul. Un prieten îmi povestea că în Bucureşti găştile EMO se întâlnesc ca să plângă în grup. Pe sistemul: prietene, ce mai faci? păi, uite, am venit să plâng! Îngrozitor de ridicol. Din câte am observat, EMO sunt tineri care au anumite complexe sau chiar probleme psihice ori familiale. Unii sunt foarte graşi, alţii nu comunică cum trebuie cu părinţiii sau alţii, pentru că le e prea bine, devin EMO. Mircea Badea povestea într-o seară că emolăii se întâlnesc în faţa McDonald's-ului şi încep să plângă. Foarte tare imaginea şi extrem de penibilă în acelaşi timp. Am înţeles că fanul numărul 1 al EMO kids este Bill, solistul formaţiei de 3 parale Tokio Hotel. Săracul, dacă îl vedeţi în vreo revistă, vă trebuie între 30 şi 60 de secunde să vă daţi seama că e băiat. E efeminat până în măduva oaselor, iar muzica lui e un zgomot continuu (ca şi când ai sparge farfurii prin casă, vecinii ar striga la tine, câinele ar lătra în curte, trenul ar deraia; o combinaţie de genul ăsta). La un moment dat, era nebunie totală cu nemţii ăştia. Mă întrebau şi pe mine duduile dacă ascult Tokio Hotel. Ştiu fete care s-au apucat să înveţe germana ca să le înţeleagă versurile. Şi atunci ne mai mirăm de ce alţii s-au sinucis... Pentru mine rămân în continuare nişte penibili de care o să fac băşcălie de câte ori o să am ocazia. O să vină mulţi acum să-mi spună că EMO au trăiri intense şi că nu trebuie să râdem de ei, micuţii... Parcă îmi dau şi lacrimile. Din cauza penibilului situaţiei în care se află aceşti EMO kids, lumea a început deja să inventeze bancuri care să-i parodieze. În continuare, vă las să vă bucuraţi de câteva bancuri cu/despre EMO. Chiar dacă sunt despre EMO, vă rog totuşi să râdeţi, nu să plângeţi!

EMO este doar o scuză pentru băieţi să se poarte ca fetele!

 

Bancuri EMO !

De ce EMO plâng mai bine pe întuneric?
Ca să aibă şi ei intimitatea lor.

Ce face un EMO de ziua lui?
Plânge fiindcă nu este în fiecare zi.

Ce face un EMO care dă teza?
Plânge pentru că urmează să se despartă de ea, după ce a scris-o.

De ce un EMO care se îneacă nu cere ajutor?
Este ocupat cu plânsul.

Cum opreşti un EMO să se sinucidă?
Îi spui că a fost condamnat la moarte.

De ce nu există EMO scriitori de science-fiction?
Fiindcă pentru ei deja viitorul nu mai există.

Ce face un EMO care intră în cimitir?
Plânge pentru că n-a murit şi el.
 


7 comentarii:

Anonim spunea...

Emo intr-adevar sunt niste copii care nu mai gasesc alta solutie dekt sa se sinucida sau sa puna pe altii , ca cazul fetitei din Campina ce avea complexe si la pus pe Adrian s-o impuste (cu un pistol de 9 mm, in moalele capului) , declarand intr-un biletel lasat parintilor,rudelor si pretenilor dragostea de care ea nu a avut parte ... asemenea gestrui sunt de nepermis intr-o societate ce preteaza respect precum Munincipiul Campina , politia tinand secret acest incident soldat cu moartea fetei.In continuare sper si cred ca va fi nevoie de programe umanitare pentru ajutorarea acestor tineri. Cat despre Tokio Hotel (eu sunt chiar fan), melodiile lor nu au nici cea mai mica intentie de a sugera o sinucidere (cum se spune despre melodia lor intitulata "Don"t Jump" traducere germ. - "Spring Nicht" , pe care se crede ca sa arunacat una din Bucuresti).
d(^^,)b Victor

Bogdan Fălcescu spunea...

Despre cazul fetitei din Campina care a pus pe altcineva s-o omoare nu am auzit, Victore. Uita-te si u unde se poate ajunge de la un astfel de gen de muzica! Copii nevinovati isi iau zilele! E ingrozitor ce se intampla! Si asta se intampla nu undeva departe sau in imaginatie, ci la 2 pasi de noi ceea ce mult mai grav. Daca tu esti fan Tokio Hotel, e problema ta. Eu nu ascult asa ceva, dar daca cineva s-a aruncat pe o melodie a lor, inseamna ca chiar exista o mare problema.

Aiana spunea...

mie imi place la nebunie un banc:
"Care este asemanarea dintre EMO kids si maioneza? Daca nu le bati, se taie." oricum, dincolo de glume si bancuri, ramane realtitatea, o realitate cruda: o alta fata s-a sinucis aruncandu-se de pe bloc pentru ca asa a vazut in nush ce videoclip al Tokio Hotel, iar copii astia au probleme cu adevarat. Cred ca ar fi mai bine, in loc sa radem de ei, sa incercam sa facem ceva pentru a-i readuce in realitate.

Bogdan Fălcescu spunea...

Aiana, ai vazut ca in post-ul meu si eu am pornit de la aceeasi realitate crunta despre care vorbesti tu. Am adus subiectul pe o panta ironica pentru ca nu-mi place sa fiu patetic. Dar prin articolul asta am aratat ca imi pasa de ce li se intampla acestor tineri!

Anonim spunea...

imi place f mult ce leai zis ,bravo,mie mi se par nijte dereglati astia

Anonim spunea...

Sincer, nu inteleg ce aveti cu stilul emo, voi astai care nu ascultati Tokio Hotel, ascultati manele, stiu sigur asta. Lasatii pe Tokio Hotel si pe Bill cel dulce in durerea lor

Anonim spunea...

-_- iar va luati de Tokio Hotel. Eu nu inteleg de ce va luati de Bill Kaulitz. Inteleg, nu va place muzica lor, dar de ce va luati in halul asta? Pun pariu ca daca sti incerca sa cantati melodiile lor nu ati putea, asa ca incetati cu barfitul trupei Tokio Hotel <:o