sâmbătă, 4 iulie 2009

Recunoşti sau nu metropola? (3)

Văd că joaca începe să vă placă, ceea ce mă bucură!
Această întrebare valorează 1 punct!
Este nevoie de numele metropolei şi de ţara în care se află pentru a obţine punctul pus în joc!
Pentru a trimite comentariul cu răspunsul tău, dă click aici!
RĂSPUNS CORECT: NEW YORK, STATELE UNITE ALE AMERICII.
cata a dat răspunsul în cel mai scurt timp. Ai câştigat 1 punct!
Căta mi-a dat acum un mesaj pe mess prin care mi-a atras atenţia asupra faptului că Manhattan-ul este un cartier al New York-ului. M-am informat şi acum îmi fac mea culpa. Aşadar am greşit, răspunsul corect era New York pentru că Manhattan aparţine metropolei americane.  Punctul merge la tine, cata!

La începuturi, Manhattan a fost un orăşel din peninsula cuprinsă între râurile Hudson şi East River, adăpostind o diversitate de oameni, de rase şi condiţii sociale diferite. În 1524, Giovanni da Verrazano, un florentin aflat în serviciul regelui francez Francisc I, a debarcat în golful New York. Englezul Henry Hudson, care lucra pentru Compania Indiilor Orientale, a ajuns şi el aici în 1609. În 1624, opt colonişti s-au stabilit în peninsula Manhattan, fondând aşezarea Noul Amsterdam, iar, în 1643, aproape 500 de persoane locuiau în această colonie, unde se vorbeau 18 limbi. Din 1664 englezii preiau puterea în oraş, care-şi va primi numele după titlul unui frate al regelui englez, ducele de York. În 1788, New York devenea capitala statului cu acelaşi nume, fiind al şaptelea dintre cele 13 state care aveau să formeze Statele Unite. Doi ani mai târziu, cu cei 31 131 locuitori ai săi, New York era cel mai mare oraş al Statelor Unite. Expansiunea oraşului a impus construirea unui pod, astfel că, în 1883, avea să fie construit cel mai lung, pe atunci, pod suspendat, podul Brooklyn. El lega cartierul Brooklyn de Manhattan, formându-se astfel "Marele New York".
În prezent, Manhattan este oraşul cu două feţe: una, îmbujorată şi strălucitoare, o cursă trepidantă pe străzile aglomerate, prin baruri, cinematografe, muzee, galerii de artă, magazine ieftine şi buticuri de lux, şi cealaltă, oarecum încrâncenată, viaţa de zi cu zi a afacerilor, lupta acerbă pentru câţiva dolari în plus. Această luptă este dusă, în general, departe de tumultul străzii, în clădirile de birouri care au înflorit aici în secolul trecut şi care au făcut din Manhattan capitala zgârie-norilor.
Construcţia unor clădiri din ce în ce mai înalte a fost posibilă o dată cu dezvoltarea unor tehnologii care folosesc armături puternice de oţel, care pot suporta astfel mai multe etaje. Aceste clădiri au dat Manhattan-ului un stil unic, deosebit de interesant. De o frumuseţe aparte este construcţia numită Flatiron, ridicată în 1902, care seamănă cu o imensă sculptură din fier, de unde-i vine şi numele: "fierul de călcat".
În anii 1930, arhitecţii au împodobit zgârie-norii cu decoraţii preluate din Europa. Un exemplu tipic este sediul societăţii General Electric, proiectat de Cross&Cross. Vârful complexului de birouri a fost decorat cu minunate frize gotice din cărămidă roşie, înnobilate cu plăci de ceramică glazurată. Cea mai cunoscută clădire este Empire State Building. Faţada ei în stilul art deco (propriu anilor 1920-1930) este un punct de referinţă estetică pentru arhitectura modernă.
Când construirea de astfel de edificii s-a răspândit şi în alte oraşe, Manhattan-ul a descoperit "stilul internaţional", cum a fost numită arhitectura americană cu influenţe europene. La acea vreme, un om, Philip Johnson, care a rămas până astăzi un fel de "bătrân înţelept" al arhitecturii moderne, a construit primul său zgârie-nori. El a avut parte de recunoaştere internaţională în 1958, când, împreună cu colegul său de origine germană Mies van der Rohe, a proiectat extrem de moderna Seagram Building. Douăzeci de ani mai târziu, în 1978, echipa de arhitecţi de la Hugh Stubbins&Associates a impus noi standarde finalizând Citycorp Centre, o clădire de 46 de etaje care, cu cele patru uraşe turnuri ale sale de deasupra bulevardului Lexington şi cu partea de sus înclinată la 45 de grade, a devenit una dintre emblemele Manhattan-ului. Un an mai târziu, Philip Johnson, a revenit, proiectând primul zgârie-nori postmodern pentru firma de telecomunicaţii AT&T. Turnul de birouri a fost terminat în 1983, acoperişul lui având forma unei vitrine Chippendale. Îndrăzneala experimentelor lui Johnson asupra formelor a impus noi standarde, eliberând arhitectura de stricteţea vechilor reguli.

Un comentariu:

cata spunea...

New York, SUA