Recunoşti sau nu edificiul? (11)

Această întrebare valorează 1 punct!

Este nevoie de numele edificiului şi de ţara în care se află pentru a obţine punctul!

Pentru a trimite comentariul tău, dă click aici!

HINT1: ESTE UNUL DINTRE CELE MAI IMPORTANTE EDIFICII RELIGIOASE DIN ŢARA RESPECTIVĂ.

HINT2: ÎNCĂ DIN EVUL MEDIU I SE SPUNEA "CATEDRALA TUTUROR CATEDRALELOR".

RĂSPUNS CORECT: CATEDRALA SAU DOMUL DIN KOLN, GERMANIA.

cata a dat răspunsul corect în cel mai scurt timp! Ai câştigat 1 punct!

Catedrala este simbolul Koln-ului, cunoscută în toată lumea drept monumentul de arhitectură cel mai faimos din Germania. Încă din Evul Mediu i se spunea "catedrala tuturor catedralelor", iar de la mijlocul secolului al XIX-lea a devenit "sanctuar naţional german". Când, în 15 octombrie 1880, ultima operaţiune de construcţie se încheia, prin plasarea unei cruci pe turnul sudic, trecuseră deja 632 de ani de când se aşezase piatra de temelie.

În Franţa existau deja catedrale gotice, atunci când conducătorii Koln-ului luau decizia de a înlocui vechea catedrală, datând din secolul al IV-lea, cu una nouă. Dar începutul construcţiei a fost amânat, în parte din cauza mutării Altarului celor Trei Magi (despre care se spune că ar păstra moaştele celor trei regi care i-au făcut daruri copilului Iisus) de la Milano la Koln. Acest fapt a transformat oraşul de pe Rin într-unul dinte cele mai cunoscute locuri de pelerinaj din Occident.

Ca model pentru spaţiul rezervat corului şi pentru transept, meşterul constructor Gerhard şi succesorul lui, meşterul Arnold, au folosit catedrala de la Amiens, iar forma navei a fost inspirată de o altă biserică din Koln, datând din secolul al XII-lea. În septembrie 1322, Arhiepiscopul Heinz von Virneburg a putut sfinţi spaţiul destinat corului, chiar dacă restul nu era încă terminat. Un perete de lemn a închis nava spre vest, pe când zidarii erau ocupaţi cu terminarea turnului sudic. Conform desenelor planului (care se păstrează, având patru metri lungime), turnul urma să aibă o înălţime de circa 150 de metri. În partea de nord, din 1410, s-a lucrat la transept, căruia, în 1508, i s-au adăugat magnificele vitralii. Contraforturile exterioare, atât de tipice goticului şi foarte simple de obicei, erau pentru prima oară, cu ocazia construirii acestei catedrale, bogat ornamentate.

Dar, în 1560, şantierul s-a închis. Se spune că acest fapt s-ar fi datorat "spiritului vremii": epoca modernă tocmai începea şi nu mai era loc pentru clădiri de dimensiuni atât de mari. Oamenii erau tentaţi să privească înspre pământ mai degrabă decât spre ceruri, în dorinţa de a-l explora şi cuceri. În această perioadă, cam 90% din suprafaţa totală a catedralei putea servi pentru liturghie; un acoperiş provizoriu, din lemn, închidea construcţia pe deasupra arcadelor.

Până în secolul al XIX-lea, catedrala din Koln a rămas în această formă. În haosul din timpul Revoluţiei Franceze, ajunsese fânar pentru cavaleria franceză, iar mai târziu, la umila poziţie de biserică diocezană. În 1815, când Koln-ul a devenit teritoriu prusac, toţi germanii au sperat că se va relua şi construcţia catedralei. Regele Frederic al IV-lea a declarat catedrala "sanctuar naţional" şi, în 1842, a aşezat el însuşi prima piatră la fundaţia faţadei sudice a transeptului. Sub conducerea constructorilor de biserici Zwirner şi Voigtel, catedrala a fost terminată în numai 38 de ani. Cei doi au luat ca punct de plecare desenele şi măsurătorile medievale, iar opera lor este considerată o adevărată minune monumentală a romantismului târziu, cu preţuirea manifestată de el pentru vremurile apuse. Îndeosebi Zwirner s-a depăşit pe sine: el a redesenat aripa de sud a transeptului şi a transformat edificiul într-o capodoperă a arhitecturii neogotice.

Cea mai impresionantă, de departe, este faţada vestică a catedralei. Turnul de nord, înalt de 157,38 de metri, este doar cu 7 centimetri mai înalt decât vecinul lui sudic. Când intri în catedrală, te domină spaţiul zvelt, plin de nobleţe al navei centrale, lungă de 119 metri. Printre comorile de artă cele mai semnificative ale catedralei se numără Crucea lui Gero, un crucifix din secolul al X-lea, unul dintre cele mai vechi din tot Occidentul.

Abia după cel de-al doilea război mondial - când s-au înlăturat distrugerile provocate mai ales în interiorul edificiului -, Altarul celor Trei Magi a fost adus în catedrală şi expus în spatele altarului, într-o vitrină de sticlă. Lucrat în secolul al XII-lea, el este considerat de către specialişti drept una dintre cele mai de seamă relizări ale orfevrăriei occidentale.

Chiar şi acum, catedrala din Koln este în construcţie - poluarea mediului înconjurător afectează materialele folosite. Locuitorii oraşului s-au împăcat de-acum cu ideea renovării continue, găsind acest lucru chiar reconfortant. Pentru că, spun ei, când se va termina catedrala, se va termina şi lumea.